TOTUL DESPRE: Dublul standard la alimente ROMÂNIA-UE/EUROPA DE EST

Întotdeauna un jurnalist privește la cine e câștigător dintr-un scandal. Și, în cazul nostru, cine pierde? Pierd multinaționalele. Cine ar trebui să câștige – și nu suntem siguri că, întotdeauna, câștigă? Producătorul român, pe care îl socotim, de obicei, onest (deși nu întotdeauna este), care ne oferă produs local, autentic, necontrafăcut. Care nu întrebuințează dublu standard la produse, deși – de exemplu – ambalatorii de pește ne înșeală, uneori, la cântar cu greutatea gheții, vândută la preț de pește. Dar, oricum, se pare că producătorul român este cel care are mai multe șanse să câștige, față în față cu multinaționalele consompolite.

Dacă se știa despre acest lucru? În mod sigur, se știa. Ba, încă, era de notorietate pentru toți/mulți că așa se prezintă lucrurile. Se credea, însă, că, în timp, barierele între produsele românești și produsele străine s-au micșorat.

ULTIMELE NOUTĂȚI:

FAPTELE

Ministerul Agriculturii a vorbit, în sfârșit, pe marginea rezultatele studiului privind dublul standard al alimentelor, fiind găsite diferenţe la nouă din cele 29 de produse care au figurat ppe masa de  analiză. Să enumerăm alimentele diferite de cele din occident: conservele de peşte, şunca, baconul şi parizerul. Specialiştii români s-au sesizat după ce specialiștii cehi au descoperit că produsele comercializate sunt mai slabe calitativ şi nutriţional decât cele din Occident. Diferenţe specifice au fost sesizate la valorile calorice ale unor alimente precum sunt conservele de peşte, parizerul, şunca şi baconul.  

DECLARAȚIILE MINISTRULUI AGRICULTURII, PETRE DAEA, ÎN CHESTIUNEA ÎN SPEȚĂ

 „Transmitem aceste rezultate către Comisia Europeană, solicitând Comisiei să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi utilitare pentru a putea analiza în orice ţară o situaţie privind dublul standard. În prezent nu este reglementat. Vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a declarat, în sfârșit, Petre Daea, ministrul Agriculturii, pronunțându-se asupra scandalului care, în scurt timp, va împlini o jumătate de an.   

Analizele specifice au fost efectuate pe 29 de probe alimentare. Oamenii de specialitate de la Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au făcut analize pe 29 de probe. Acestea au fost, în special, preparate din carne, conserve de peşte, ciocolată şi alte alimente, probe care au fost luate din lanţuri de magazine aflate în țările (din Vest): Belgia, Olanda şi Germaria care se regăsesc şi în România, respectiv Lidl, Kaufland şi Delhaize (Mega Image). Precauți/ rezervați, experţii spun că, în urma analizelor se vor trage concluziile (nu înainte!) dacă produsele respective sunt pasibile de dublu standard.    „Probabil că vor ieşi diferenţe”, spune şi medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică. Diferenţele se observă, mai întâi, în preţ. Nu ai cum să ai un produs ieftin şi, în același timp, calitativ. Este o ecuație din care, de obicei, n-ai cum să ieși.

Totuși, ancheta este, încă, în coadă de peşte deoarece noi nu avem nişte parametri clari prin care să analizezi şi să compari aceste lucruri. Pe asta se bazează și supermaketurile enunțate mai sus. Sincer, nu putem fi convinși că, la noi, sunt produsele mai proaste pentru că şi noi suntem obligaţi să punem pe etichete valorile nutriţionale şi aşa mai departe, au mai explicat specialiștii.

IMPOSIBILITATEA UNEI COMPARAȚII CLARE

Nu putem să facem o comparație dacă nu avem același produs, realizat de același producător. Astfel, s-au trimis scrisori la mai mulți miniștri – din Franța, Olanda, Belgia, Austria -, știind că nu se pot da răspunsuri, dacă nu avem același produs. Am socotit că este momentul să informăm Comisia Europeană (CE) că nu dispunem de procedurile necesare ca să determinăm, cu foarte mare precizie, standardul dublu. Iată că, în data de 13 am transmis această informație CE și am informat că am făcut demersurile necesare pentru a preleva probe, a spus Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a mai precizat că va trimite Comisiei Europene rezultatele bazate/pornind de la procedurile prezentate, solicitând accelerarea procesul de reglementare. “Vom transmite tuturor europarlamentarilor români să analizeze concluziile pe care noi am reușit să le alegem în această perioadă. Este nevoie de o metodologie de comparație unitară europeană”, a afirmat acesta.

PRODUSELE ANALIZATE:

Rodica Tănăsuică, Director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, a fost persoana abilitată de Ministerul Agriculturii să prezinte diferenţele specifice/de calitate (și de structură) dintre alimentele analizate:

1. Pate de porc:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
2. Conservă de peşte:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
3. Cârnaţi pentru grătar:diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
7. Conservă de macrou(pește): diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
8. Conservă de hering(pește): diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
9. Conservă de macrou(pește): diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă

Studiul comparativ realizat pe alimentele care sunt sub studiu/la cazurile de dublu standard a relevat diferenţe la 9 dintre cele 29 de probe analizate, a declarat doamna Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPB).