NECESITATEA DEZVOLTĂRII CERCETĂRII DEDICATE PROCESĂRII PRODUSELOR AGROALIMENTARE ÎN REȚEAUA ASAS

Academia de Științe Agricole și Silvice- ASAS
Secția științifică de Industrie Alimentară 

1. Contextul național și internațional al domeniului de procesare a produselor agroalimentare și potențialul României

La nivel european, cadrele strategice succesive – Food 2030 și, în prezent, Food 2040 – plasează sistemele alimentare sustenabile, siguranța alimentară, reziliența lanțurilor de aprovizionare și autonomia strategică printre prioritățile majore ale spațiului european de cercetare. Consultările derulate în jurul Food 2040 au confirmat impactul asupra mediului, sănătatea și obiceiurile alimentare, reziliența și autonomia strategică, soluțiile bazate pe natură și schimbarea comportamentală drept direcții prioritare, alături de teme emergente precum diversificarea surselor de proteine și economia circulară. Politica europeană privind proteinele, precum și inițiative de infrastructură de cercetare precum METROFOOD-RI (înscris pe foaia de parcurs ESFRI) confirmă faptul că procesarea alimentară – nu doar producția primară – este recunoscută drept verigă critică pentru competitivitate și securitate alimentară.

România dispune de un potențial agricol semnificativ, cu suprafețe extinse și producții relevante la nivel european pentru cereale, oleaginoase și alte materii prime agroalimentare. Acest potențial nu este însă valorificat proporțional la nivelul procesării: capacitatea națională de transformare a materiilor prime în produse alimentare cu valoare adăugată rămâne insuficient dezvoltată, iar dependența de importuri de produse alimentare procesate persistă, inclusiv pentru categorii de produse pentru care România are avantaj comparativ la nivelul producției primare. Această discrepanță – între potențialul agricol și capacitatea de procesare și inovare alimentară – constituie principalul argument pentru consolidarea unei componente de cercetare dedicate procesării în cadrul rețelei naționale de cercetare agroalimentară.

Datele Eurostat confirmă amploarea acestui potențial: România deține a cincea cea mai mare suprafață agricolă utilizată din Uniunea Europeană (12,6 milioane ha, 8,0% din suprafața agricolă utilizată a UE, apropiată de cea a Poloniei și net sub cele ale Franței sau Spaniei) și aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole – circa o treime din numărul total al exploatațiilor din UE, deși 90,2% dintre acestea au sub 5 ha, reflectând o structură de producție puternic fragmentată. În 2025, valoarea producției agricole naționale a atins 23,4 miliarde euro (locul 7 în UE, circa 4,2% din producția agricolă a UE), în creștere cu 15,6% față de anul anterior, iar ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută națională a fost de 2,5% în 2024 – a doua cea mai ridicată din UE, după Grecia.

Acest potențial nu se reflectă însă proporțional la nivelul capacității de procesare: deficitul comercial agroalimentar al României s-a majorat de peste zece ori într-un deceniu, de la aproximativ 300 milioane euro (0,2% din PIB) în 2013 la 3,3 miliarde euro (1,0% din PIB) în 2023, generat în principal de importurile de carne, lactate, produse alimentare procesate și fructe și legume proaspete, în timp ce cerealele – exportate preponderent neprocesate – rămân principala categorie de export agroalimentar. Structura producției rămâne, la rândul ei, dominată de sectorul vegetal (circa 73%, față de 27% pentru sectorul animal), confirmând orientarea economiei agroalimentare românești spre materie primă și necesitatea dezvoltării capacității naționale de procesare și valorificare superioară.

În contextul tranziției către sisteme alimentare competitive, reziliente, sustenabile și sănătoase, cercetarea dedicată procesării alimentelor devine o componentă strategică a transformării sistemului alimentar european. Noua abordare Food 2040 a Comisiei Europene privește sistemul alimentar ca un ansamblu interconectat, în care procesarea și fabricarea alimentelor sunt legate de producția primară, ambalare, distribuție, consum, reducerea risipei și reciclare – o perspectivă sistemică redată sintetic în Figura 1. Procesarea alimentelor ocupă, în această schemă, poziția centrală de transformare a materiei prime în produs cu valoare adăugată, fiind totodată punctul în care se articulează inovațiile tehnologice emergente – de la agricultura de precizie, la imprimarea 3D alimentară și dezvoltarea de bioplastice pentru ambalare – cu obiectivele de sănătate publică, reducere a risipei alimentare și sustenabilitate ale sistemelor alimentare europene.

Figura 1. Sistemele alimentare: de la producția și procesarea alimentelor, la ambalare, distribuție, logistică și impactul asupra sănătății și mediului (schemă conceptuală).

2. Cercetarea la nivel național în domeniul procesării produselor agroalimentare. Contribuția Secției de Industrie Alimentară a ASAS

Cercetarea românească în domeniul agroalimentar este, în prezent, organizată preponderent pe verigi de producție primară (cultura plantelor, zootehnie, îmbunătățiri funciare), cu o componentă dedicată procesării alimentare fragmentată între câteva institute și universități, fără o strategie unitară asumată la nivelul rețelei ASAS.

La nivelul ASAS, această expertiză este reunită instituțional în cadrul Secției de Industrie Alimentară, care coordonează domeniile științelor alimentare, tehnologiilor de procesare a produselor agroalimentare și biotehnologiilor alimentare, cu conexiuni directe la siguranța alimentară, nutriție, sănătate și protecția mediului. Secția reunește, alături de IBA București care este singurul institut național de cercetare-dezvoltare cu mandat dedicat exclusiv procesării alimentare, institute de cercetare precum Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură (SCDP) Nucet, alături de colective universitare cu activitate relevantă în procesarea alimentelor din cadrul unor universități precum Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București sau Universitatea de Științele Vieții din Timișoara.

IBA București, prin portofoliul său actual de proiecte (selecție), funcționează deja ca principal pol național de valorificare a produselor agricole, cu conexiuni directe la agenda europeană de cercetare. Portofoliul de proiecte prezentat în continuare ilustrează, prin activitatea IBA București, modul concret în care această expertiză colectivă a secției se traduce în rezultate științifice și în conexiuni directe cu agenda europeană de cercetare.

• Infrastructură de cercetare europeană – METROFOOD-RO. IBA București coordonează Nodul Național al infrastructurii pan-europene METROFOOD-RI, poziționând institutul ca hub național de referință pentru produsele alimentare de calitate certificată precum și pentru calitatea măsurătorilor în ceea ce privește alimentele și ingredientele alimentare din punct de vedere al siguranței alimentelor, nutrițional și senzorial. Din METROFOOD-RO fac parte și colectivele de cercetare din cadrul Universităților: „Dunărea de Jos” din Galați, de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și de Științele Vieții din Timișoara
• Centrul de Excelență PROfutureFOOD. Institutul coordonează un consorțiu de 10 parteneri instituționali (printre care și colective de cercetare din universități cu membri ASAS) dedicat exploatării sustenabile a surselor de proteine pentru securitate nutrițională, inclusiv elaborarea unei Strategii Naționale a Proteinelor, printr-un proces structurat de prospectivă, consultare publică și dialog cu părțile interesate.
• Food4Health (Horizon Europe). IBA București dezvoltă conceptul de Knowledge Center, bazat pe expertiza obținută în proiectul European FoodSafety4EU, ca agregator la nivel european de informație privind relația aliment–nutriție-sănătate, susținut de un cadru de impact bazat pe metodologii deja dezvoltate la nivel european (ex. RI-PATHS și FenRIAM), poziționat comparativ față de alte platforme și infrastructuri europene similare (METROFOOD-RI, FNH-RI, bazele de date EFSA).
• Parteneriatul European FutureFoodS. Institutul este activ în cadrul parteneriatului dedicat sistemelor alimentare viitoare, cu responsabilitate directă în interfața știință–politici publice.
• Politici publice alimentare naționale. Prin inițiative conexe proiectelor CLEVERFOOD (proiect HEU) și ADER 16.1.2 (abordare One Health), IBA București contribuie la proiectarea instrumentelor de politică alimentară națională, inclusiv scheme de certificare One Health pentru produsele alimentare și platforme digitale pentru trasabilitatea lanțului alimentar.
• Mapare strategică și structuri de inovare. Institutul a realizat o analiză a strategiilor naționale relevante pentru sursele de proteine (producție, procesare, consum alimentar și furajer, bioeconomie circulară) și este membru fondator al unei entități de management a unui cluster inovativ, consolidând legătura dintre cercetare și mediul economic.

Acest portofoliu demonstrează că expertiza necesară pentru o cercetare dedicată procesării produselor agroalimentare există deja în cadrul Secției de Industrie Alimentară a ASAS, concentrată în mare parte la IBA București, dar funcționează în prezent mai degrabă ca sumă de proiecte punctuale decât ca program instituțional coerent, susținut structural la nivelul întregii secții.

3. Necesitatea unei direcții de cercetare dedicate și recomandări

Consolidarea unei strategii dedicate procesării produselor agroalimentare în cadrul ASAS ar produce beneficii directe pentru competitivitatea sectorului agroalimentar românesc și pentru poziționarea rețelei academice în programele-cadru europene de cercetare. Se recomandă, în acest sens:

• Recunoașterea explicită, la nivelul strategiei de cercetare a ASAS, a procesării produselor agroalimentare ca direcție prioritară distinctă, complementară cercetării de producție primară;
• Organizarea unui hub național în acest sens, valorificând infrastructura rețelelor naționale existente – METROFOOD-RO și PROFutureFood (ambele cumulând expertiza a 13 organizații de cercetare) precum și expertiza câștigată în proiectele europene aflate în derulare;
• Corelarea programelor naționale de finanțare a cercetării cu prioritățile europene Food 2040, pentru a evita fragmentarea tematică între institutele rețelelor;
• Dezvoltarea unui program comun de formare a resursei umane și de investiții în infrastructură de procesare alimentară, partajat între institutele ASAS interesate;
• Instituirea unui mecanism structurat de interfață știință–politici publice pentru domeniul procesării alimentare, după modelul deja funcțional în cadrul parteneriatului FutureFoodS.

Implementarea acestor măsuri ar avea un efect dublu: pe de o parte, ar oferi institutelor din rețeaua ASAS o platformă comună de acces la finanțare europeană competitivă în domeniul procesării alimentare, reducând dependența de proiecte izolate; pe de altă parte, ar consolida rolul cercetării publice românești în dialogul cu industria alimentară națională, sprijinind transferul tehnologic și adoptarea de soluții inovative de procesare la scară industrială.

Concluzii

Potențialul agricol al României nu poate fi valorificat integral fără o capacitate națională de cercetare consolidată în procesarea produselor agroalimentare. IBA București demonstrează, prin portofoliul actual de proiecte europene și naționale, că această capacitate poate fi construită pe o bază solidă și recunoscută internațional. Transformarea acestui potențial instituțional individual într-un program coerent al rețelei ASAS reprezintă, în acest moment, principala oportunitate de a alinia cercetarea agroalimentară românească la prioritățile europene și la nevoile reale ale economiei naționale.

Se propune deschiderea, la nivelul Consiliului Științific al ASAS, a unui dialog instituțional dedicat acestui demers, cu sprijinul metodologic și tehnic al IBA București, în vederea formulării unei propuneri comune de program de cercetare privind procesarea produselor agroalimentare, susceptibilă de finanțare atât prin instrumente naționale, cât și prin programele-cadru europene.