Industria şi prelucrarea lemnului

PREMIERĂ/EXCLUSIVITATE

O ISTORIE A BUTOAIELOR ROMÂNEŞTI de la
UNICOM WOOD PRODUCTION
Din valah, “VALACH” răsare!

ROMÂNIA, ţara pădurilor şi a viţei de vie, le oferă fabricanţilor de vinuri baricurile din seria “Vallach”, produse de societatea “Unicom wood production“. Aşa sună, foarte sec, anunţul comercial cu care societatea UNICOM WOOD PRODUCTION îşi îmbie să le cumpere produsele, adică anume ce? Nimic altceva decât butoaie, butoaie de bună calitate.

Mesajul este, fireşte, unul cu tentă publicitară, dar nu ne putem împiedica a spune că înregistrează, într-o formulă de un succint remarcabil, ROMÂNIA este numită ţara pădurilor şi a viţei de vie. Un binom între a cărui termeni se face legătura printr-o singură “vieţuitoare”: vinul, vinul nostru cel bun, vinul nostru de toate zilele.
Am putea vedea istoria vinului românesc ca pe o înşiruire de butoaie/baricuri, în care curge, pur şi simplu, viaţa noastră, de la o zi la alta.

La reuniunea de la ASOCIAŢIA DEGUSTĂRILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA (pe scurt, ADAR), desfăşurată nu cu mult timp, la Sinaia, în ultimele zile ale lunii februarie şi primele zile de martie, Unicom Wood Production, în calitate de partener al evenimentului a prezentat un filmuleţ despre procesul de producţie al butoaielor, un filmuleţ menit să “instige” curiozitatea audienţei, o invitaţie indirectă de a vizita fabrica, de a vedea la faţă locului cum se transformă stejarul în butoi, de a “pipăi“ lemnul şi de a se lăsa îmbătată de aromele stejarului încins de focurile facerii.

Mihaela Czipczer, director al UNICOM WOOD, a expus, în faţa audienţei, aproape o sută de membri din breaslă, sub formă de argumente vizuale, oferta butoaielor care se produc la Roşiorii de Vede.
Coloana sonoră care a însoţit minutele de prezentare a avut ecoul profund al unui alt lemn românesc: naiul.

SUB SEMNUL FRUNZEI DE STEJAR, CA SIMBOL VECHI ROMÂNESC
Prima imagine de la care pornim periplul vizual este cea a unei maiestuoase coroane (leonine) de stejar vechi.
De aici, probabil, derivă şi frunza de stejar care se apleacă, armonios, peste sigla VALLACH, în logoul societăţii comerciale UNICOM WOOD PRODUCTION.
Apoi, putem vizualiza textura lemnului, culoarea lui caldă ce te îmbie la un vinars învechit în butii de stejar – sau la un vin aflat în aceeaşi condiţie de metamorfoză specifică.

Frunzele de stejar revin în prim-plan, dar nu numai atât: şi trunchiurile, care, tăiate, poartă în ele, înscrise, cercurile melancolice ale anilor care trec, atât prin viaţa noastră precum şi prin viaţa stejarilor.
De altfel, stejarul este un alt simbol al României, frunza de stejar o emblemă a echipelor naţionale/reprezentativele sportive ale ţării noastre.

DRUMUL LUNG AL LEMNULUI (DE BUNĂ CALITATE) SPRE VIN
Dacă ar trebui să descriem, lapidar, traseul iniţiatic al lemnului până la viaţa sa de butoi (într-un fel, o viaţă de apoi), ar trebui, fireşte, să începem cu PĂDUREA. Nu orice lemn se califică spre a deveni, ulterior/apoteotic, butoi.

PĂDUREA – LEMNUL – BARICUL – VINUL –

iată etapele necesare pentru crearea unei opere de artă unice.
Patru etape, după cum se poate constata din enumerare. Mai întâi, PĂDUREA. Este punctul de origine. Locul din care porneşte epopeea Lemnul trebuie să fie sănătos, promiţător.

PĂDUREA, ADICĂ ACEL CODRU FRATE CU ROMÂNUL
Elemente istorice şi lingvistice arată faptul că pădurea a constituit dintotdeauna un loc magic pentru români, adăpost, sursă de viaţă, refugiu în timpul perioadelor tulburi din istorie.

România se poate mândri cu o zestre de peste 6 milioane de ha (hectare) de păduri, în cea mai mare parte desfăşurându-se de-a lungul lanţului carpatic.
Dezvoltarea stejarului românesc, în condiţii climaterice asemănătoare celor în care creşte stejarul franţuzesc, considerat etalon, oferă avantajul de a avea asigurată una dintre cerinţele de calitate impuse de standardele internaţionale.

STEJARUL NOSTRU ESTE COMPARABIL CU CEL FRANCEZ, UN STEJAR DE “PARALELA 45”
Testele efectuate în conformitate cu cerinţele standardelor folosite în Australia, Franţa şi USA privind porozitatea, compoziţia chimică, proprietăţile organoleptice ale compuşilor hidroalcoolici recomandă ca cele mai potrivite specii europene stejarul Quercus Robur (pedunculata) şi Quercus Petraea L (sessiflora). Aceste specii de stejar, dezvoltate în România în pădurile ce se găsesc de-a lungul paralelei 45, la aceeaşi latitudine cu pădurile franceze Nevers, Allier şi Vosges au fost, conform reacţiei franceze, considerate similare cu cele din Franţa.

Datorită caracteristicilor climatului şi solului, lemnul de stejar din România prezintă câteva trăsături specifice de compoziţie, foarte utile în cazul fabricării butoaielor şi pentru vinificaţie.

Aceste trăsături specifice sunt: fibre drepte, un proces lent de creştere, structura compactă şi fină porozitate, un bun conţinut de tanini şi compuşi aromatici.

BUTOIUL, FĂRĂ RIVAL ÎN LUME, LA ANUL DE GRAŢIE 1849
Producerea butoaielor este o tradiţie recunoscută în România. Calitatea stejarului românesc a fost recunoscută de numeroşi producători de vinuri din Europa.

Consulul francez Billecoeq declara, în anul de graţie (al Revoluţiei paşoptiste din România, ca şi a celei din Franţa/Europa), 1849: “nu există lemn de mai bună calitate decât cel din Principatele Române”.

UNICOM WOOD PRODUCTION S.A.
Str. Oltului nr. 42,
Roșioride Vede , Teleorman
Tel : 0247466636 ; 0741122209
www.unicom-group.ro
mail: mihaela.czipczer@unicom-group.ro