Firma americană Kellogg, care fabrica și foarte cunoscutele cereale Special K, doreste sa gaseasca cumpărători pentru divizia de snackuri pe bază de fructe, in ideea de a dezvolta cat mai rapid segmentul de produse pentru micul dejun și alimente congelate, dupa cum arata intr-un articol CNBC. Kellogg mai are dorinta ...
Citește mai mult
Pernod Ricard, conviviality creators
horticultura 70 de ani, usam
USAM La Aniversară: La mijlocul lunii octombrie 2018, la  București, un oraș din România (nu știu dacă îl știți sau măcar ați auzit de el) :) , dar mirific, a prins viață/adică a avut loc, (pre)cum zic comunicatele de presă, sărbătorirea a 70 de ani de excelență în educație și cercetare ...
Read More
AVINCIS
ammouliani, grecia, peninsula halkidiki, sfântul munte athos
O  insulă din Grecia, mai precis din peninsula Halkidiki, dar aflată la intrarea în Sfântul Munte Athos, este cea mai nouă – și îndrăznesc să spun – cea mai surprizătoare intrare din outcoming. Ruși, sârbi, bulgari și români (re)constituie topul turiștilor care ajung la Ammouliani, dar – atenție – nu ...
Read More
MALTA TRAVEL
merinde pentru suflet, carti distillate de citit
MICHAEL CONNELLY, CHIPUL DUR AL DESPĂRȚIRII SUSANALOPEz RUBIO, INTRAȚI ÎN EL ENCANTO STELIANȚURLEA, UN PLAN ATÂT DE BINE PUS LA PUNCT IOANA GRECEANU, NODURI, VERIGI ȘI RĂSUCIRI FLORINDUMITRESCU, DODII DAN-SILVIU BOERESCU, DIN LUMEA LUI MATACHEMĂCELARUL MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTĂ HENRI CHARLES PUECH, DESPRE GNOZĂ ȘI GNOSTICISM FRANz CUMONT, ASTROLOGIE ...
Read More
Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti Brosura Admitere 2018 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti indagra-food.ro indagra.ro expodrink.ro targuldeturism.ro

STAȚIUNEA DE CERCETARE BUJORU: UN BRAND ÎN DEVENIRE

Bujor
WORK-IN-PROGRESS:
Sub bagheta dirijorului (inginer) Alina Donici se construiește o NOUĂ IDENTITATE

Poate fi o stațiune de cercetare un brand? Răspunsul est afirmativ. Și pozitiv 🙂 . Poate chiar mai mult (decât altele), în CERCETAREA ROMÂNEASCĂ se pot construi BRANDURI, și încă trainice, cât se poate de SOLIDE. Dar edificarea se face greu: și, uneori, cu un adevărat chin.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Bujoru (SCDVV), din Târgu Bujor, este un loc al lucrului intens: truda este multă, iar banii nu vin chiar cu nemiluita; dimpotrivă, am putea spune că vin cu țârâita. Iar osteneala de peste ani este una apreciabilă.

Dar tocmai asta face farmecul: când banul se câștigă greu, fiecare sfanț prețuiește cât doi 🙂 . Bujoru are renumele unui laborator modern. Deși combinatul de vinificaţie funcționează cu utilaje mai vechi. În laborator, cercetătorii pot pătrunde în miezul alchimiei tainice care este vinul.

UN NOU DIRECTOR, ÎN SPERANȚA PRIMENIRII LUCRURILOR 🙂
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru are și un nou director: Alina Donici, cercetător în cadrul instituţiei, instalat de relativ puțină vreme.

După ce managerul anterior, ing. Cristina Simion (pe care am avut posibilitatea de a o cunoaște la un târg de profil, în perioada 2012-2014), şi-a anunţat ieșirea din activitate, pe motiv de pensionare, după aproximativ treizeci de ani de muncă la Staţiunea Bujoru, s-a organizat concurs de ocupare a celei mai înalte funcţii din instituţie,  la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” din Bucureşti, Bulevardul Mărășești.

Atunci, au concurat, pentru ocuparea fotoliului de manager al SCDVV Bujoru: Elena Postolache, Cicerone Lupu şi Alina Donici. Ultima, care se anunța și un cercetător de vârf, a şi câştigat, cu un punctaj copleșitor, de 91,66.

Noua directoare a Staţiunii este de prin partea locului: s-a născut la Bârlad, are până în patruzeci  de ani (deci om bun de muncă, aflat chiar în plenitudinea vieții și carierei).

A reușit să absolve, în 2004, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Printre altele, Alina Donici este și unul dintre cercetătorii care au contribuit la realizarea singurului soi de viţă-de-vie creat la Staţiunea de la Bujoru.

TEME DE CERCETARE: Nouă soiuri româneşti în testare
Viticultorii de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru au TEME DE CERCETARE în plantaţie. În ultimii ani, la Staţiune au fost introduse pentru testare nouă soiuri româneşti.

În anii trecuți, lucrări de altoire au fost realizate în parcele cu Fetească regală, Aligote, Şarba, Băbească gri, Merlot, Fetească neagră, Sauvignon, Fetească albă, dar şi în cele cu struguri pentru masă: Muscat de Hamburg, Coarnă neagră selecţionată, Chasselas Dore.
De asemenea, încă din primăvara anului 2014, la Staţiunea Bujoru s-au fost plantat două hectare cu Fetească Neagră. Lor li s-au mai adăugat tot atâtea cu Muscat Ottonel.

În plus, un hectar cu Băbească gri, cum au și podgoriile din Nicorești, dar și cele din Vrancea (cramele Senator/ Mon Cher, la Odobești etc.)

Materialul săditor fiind produs, în totalitate, aici, la şcoala de viţă.

În ultimii ani, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Tg. Bujor au fost introduse – de altfel – pentru testare în condiţiile podgoriei Dealu Bujorului și noi soiuri de struguri pentru masă, obţinute la unităţile de cercetare româneşti. Dintre acestea spicuim: Gelu, Cetăţuia, Silvania, Milcov, Transilvania, Splendid. Au fost, deasemenea, testate şi soiuri apirene (fără sâmburi): Călina, Centenar Pietroasa, Otilia etc.

4.000 DE HECTARE. ÎN CARE SE CUPRIND ȘI STRUGURI DE MASĂ: COARNĂ NEAGRĂ, CHASSELAS DORE
Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru.

Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile acestea, care sunt paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4.000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

  1. Soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
  2. Soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
  3. Soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Șarbă (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, alte comune și târguri din zonă, pe terenuri mai puţin fertile);
  4. Soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ

, , ,

No comments yet.

Leave a Reply

OXYGEN