PÂINEA ȘI VINUL

În anii 90, o expoziție/un eveniment atrăgea atenția în mod special: se numea PÂINEA ȘI VINUL. La acea vreme, BRUTĂRIA BARON putem spune că era abia în fașă. Erau exact anii ei de pionierat. Dacă ar fi știut că se organizează asemenea expoziții, cu siguranță și-ar dorit să participe.

Era, în principiu, vorba despre două lucruri sacre, reduse la esențe. Esență de pâine, sfințită, adică ANAFURĂ. Și de vin, la fel de băgată în sfințenie, adică ÎMPĂRTĂȘANIE. Iată deci că această uniune, pâinea și vinul, este veche de milenii, cel puțin două. Două milenii creștine, cunoscute și atestate, deși noi suntem convinși că de mult mai multe.

Pâinea DALIEI BROTAC s-a făcut BRUTĂRIE. Și s-a numit BARON. Așa se face că BRUTĂRIILE BARON au început să fie cunoscute în țară. Pentru că, da, este aici și cazul BRUTĂRIILOR BARON, pâinea nu se face numai cu aluat, ci și cu sfințenie: se spune și o rugăciunea de gând bun, tocmai pentru ca să-i înalțe virtuțile.

Pâine, pufoasă. Uneori alintată, popular, pită – deși pita poate să aibă și însemnătatea unui sortiment anume de panificație. Și evlavioasă. Adică nu cu calități suplimentare, realizate prin stimulente artificiale.
Pâinea Daliei (cu nume de floare, care să se sărbătorească de Sărbătoarea Mare a Floriilor!) poate să poarte, pe bună dreptate, numele de PÂINE TRADIȚIONALĂ.

Și iată, mai jos, argumentele – pe îndelete – prezentate, care fac să fie numită astfel:

FĂRĂ CONSERVANȚI
Pâinea care nu are conservanți este destinată consumului mai rapid, pentru că nu este făcută să stea în rafturi

FĂRĂ E-URI
E-urile au ajuns să ne împânzească peste tot. Înghițite zilnic, E-uile dăunează prin consum îndelungat

FĂRĂ AMELIORATORI
Amelioratorii și potențiatorii de gust sunt suspecți în orice produse alimentare.

TRADIȚIONALĂ, adică păstrează rețetele arhaice, din moși-strămoși, cum se făcea pâinea la români înainte vreme
BRUTĂRIA BARON are o siglă foarte simplă, după cum este și sigla. Cele două spice s-au regăsit, ca mai întotdeauna, și pe blazonul României.
Fondul maroniu-galben trimite la rumeneala discretă a pâinii.
Asta ca să fie ușor recognoscibilă.

PLEDOARIE PENTRU ECONOMIA LOCALĂ/REGIONALĂ
Reîntoarcerea banilor în România: când cumpărăm un produs fabricat în România, o parte mai mare din bani se vor întoarce  chiar în economia locală, în regiunea din care provine produsul.
Se pot, astfel, regenera locuri de muncă, sprijinim o continuitate a afacerilor locale, investim în viitorul producătorilor locali.
De asemenea, în cazul mărfurilor alimentare produsele vor fi mai proaspete deoarece vor face mai puțin timp de la producător până pe raft, iar gustul probabil este mai apropiat de preferințele consumatorului și se presupune că, deopotrivă, utilizatorul este mai bine informat.
Este, în toate privințele, și cazul BRUTĂRIEI BARON.

EVENIMENT:

BARON LA MEGADEGUSTAREA VINVEST
La finalul lunii martie, în primăvară, BRUTĂRIA BARON a decis să scoată capul în lume. A fost o bună oportunitate, care nu trebuia scăpată, deoarece salonul de vinuri VINVEST este frecventat de mii de oameni – și are și longevitate, în sensul că se va pregăti de a paisprezecea ediție.
Produsele BARON, mai ales cele speciale (specialitățile) au fost bine primite. Iarăși, putem spune, vecinătatea cu vinul, tradițională, nu a făcut decât bine promovării de produs din această zonă, panificație/patiserie.

COPTUL PE VATRĂ
Dacă am spus că e vorba de pâine tradițională, atunci înseamnă că tot la fel de tradițional este și coptul pe vatră.
Metodă tradițional țărănească, are o vechime și un renume pe măsură în România.
Am putea spune că datează chiar de pe vremea poveștilor.
Dar ce poveste minunată ne spune în fiecare zi, ba chiar de treiori pe zi, pâinea, minunată, binefăcută, curată?