Samanismul in Tibet a manifestat in decursul secolelor sale de existenta caracteristici comune tuturor formelor de samanism din alte parti ale lumii, cu apropieri evidente de cel siberian, invecinat geografic. Dincolo de asemanari, tibetanii si-au lasat totodata propria amprenta, asa incat vechea, misterioasa si interesanta lor religie bön s-a exprimat preponderent in maniera samanica. Din punct de vedere religios, insa, Tibetul de astazi este dominat de budismul tantric lamaist. Cu toate acestea, pe teritoriul sau au ramas inca multe insule de samanism “pur”, aflate indeosebi in spatii restranse, la inaltimi himalayene. Acest samanism stravechi, pastrat din zorii istoriei omenirii pana astazi, a supravietuit prin practicile sale primitive caracterizate de elemente certe de animism. In decursul vremii, asupra lui s-au exercitat influente ale religiei bön si mai apoi ale budismului. El ramane totusi o proba a dainuirii gandirii samanice si un document viu despre nevoile oamenilor din vechime, despre modul cum incercau ei sa ia contact cu lumea spiritelor spre a-si tamadui suferintele trupesti si pe cele ale sufletului…

Tibetul a fost considerat dintotdeauna un univers al misterelor, al tainelor de nepatruns, o lume aparent inchisa, inabordabila. Incet, incet s-au ridicat unele valuri de pe acest mare necunoscut. Astazi stim mult mai multe despre omul care vietuieste pe platoul tibetan, cel aflat la inaltimi geografice ametitoare, dar care poate se situeaza si la o inaltime spirituala ce merita a fi investigata.

Octavian Simu