SCARA LUI IACOB

Ceea ce te înalţă:

SCARA LUI IACOB

Vinul, ca un miracol şi ca o scară către Dumnezeu

IACOB este numele unuia dintre ultimele produse livrate de un brand, DAVINO, care a făcut (o) cărare prin vinurile românești.

Motto: “Iar Iacob, ieşind din Beer-Seba, s’a dus la Haran.

Ajungând, însă, într’un oarecare loc, a rămas acolo pentru noapte, căci asfinţise soarele. Şi, luând una din pietrele locului şi punându-şi-o căpătâi, s’a culcat în locul acela.

Şi a avut un vis  Iată, o scară era sprijinită pe pamant, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea.” (din BIBLIE)

Pe Dan Balaban, auctorele proiectului DAVINO, îl cunosc de mai bine de șaisprezece ani. L-am (re)întâlnit, cu drag, înainte de a pleca la Dusseldorf ( târgul de vinuri se cheamă, precum se ştie, PRO WEIN, şi a avut loc între 23 şi 26 martie a.c.). Scriu cu mare plăcere despre vinurile sale, din convingere și nu mercantil. Dan Balaban a dobândit o mare experiență despre produsul numit VIN, pornind dinspre distribuția sa, iar asta se vede. A știut care este marketingul de produs, cum s-ar zice. Nu că iubește, divinizează de-a dreptul vinul de bună calitate. Pentru el, vinul nu poate fi, ci (chiar) este o religie, dovadă simbolurile, adesea religioase, de care se înconjoară, pe etichetele sale favorite.

ASCENSIUNEA CĂTRE PERFECŢIUNE

Să ne întoarcem, hic et nunc, la VIN, pentru a da doar două exemple în acest sens: SCARA LUI IACOB, vinul cu care ne-am început comentariul. Care are, firește (ce-ar putea avea altceva?) o scară pe etichetă. Sigur, vinul se numește mai simplu, IACOB. Care poate fi un brand, negreșit, mai ales în sensul lecturii brandului că vinul este o scară spre Dumnezeu, divinitate, perfecțiune, inclusiv a lichidului din pahar(şi din sticlă).

În plus, scara dă un sens vinului, acela ascendent, vinul e un drum ÎN SUS, o scară pe care urci, evoluiezi, iar producătorul (şi piaţa) evoluiază împreună cu tine: iată o mărturisire de credinţă. Ce credo ar putea fi mai bun şi mai plin de tărie(implicită)?

MIELUL LUI DUMNEZEU

Al doilea simbol biblic, mult mai direct decât primul, este MIELUL (Berbecul), prezent şi el pe etichetele îmbuteliate de către S.C. UNICOM PRODUCTION. Că tot veni vorba, nu verau să scap ocazia de a spune că şi în primăvara lui 1998, când l-am întâlnit, în carne şi oase, pe protagonistul (de astăzi) al seriei DAVINO, într-un depozit din Bulevardul Timişoara (alături de prietenul nostru comun, Ştefan Onică), numele firmei era aproximativ acelaşi: S.C. UNICOM DAN.

MIELUL trimite, neîndoios, la MIELUL DOMNULUI, dar şi la un vin pascal, de împărtăşanie, vin mânăstiresc, un kagor/cahor de sorginte valahă. Coarnele mielului prezent pe etichete duc direct la aura Domnului, care este vinul, SÂNGELE MEU.

IACOB este un vin de categorie “preţ mediu”, aflat undeva între produsele tip FĂURAR şi categoriile superioare ale DAVINO (FLAMBOYANT fiind printre culmile de gen BEST OF date de acest producător).

IACOB este un vin de genul, hai să zicem, trei prieteni se întâlnesc într-o seară oarecare, la reuniunile lor tradiţionale, săptămânale sau lunare, iar unul dintre ei le spune celorlalţi: Fraţilor, am dat, mai mult ori mai puţin întâmplător, peste un vin. Iată-l, este vorba despre IACOB – şi v-am adus şi vouă un exemplu. Hai să vedem ce ne spune acest vin.

Iar IACOB se dovedeşte, pur şi simplu un vin frumos, echilibrat la preţ, nu (neapărat) pentru o ocazie excepţională, pentru care s-ar cere, poate, (şi) un vin de genul FLAMBOYANT sau chiar DOMENIILE CEPTURA ROUGE, cu potenţial de a duce trena serii şi a fi, în final, chiar elogiat.

Dar să ne referim (puţin) şi la UNICOM PRODUCTION. Cine este el? L-am putea define ca STRATEGIA FĂRĂ STRATEGIE. Singura strategie fiind a vinului de vârf. Nu prea apare în reviste, nu îşi face reclamă, nu se omoară după publicitate şi, după cum declară, faţă de alţii nu este disperat să îşi vândă vinul. Pe de altă parte, totuşi, ştie foarte bine că, în calitate de commentator (asemeni mie, deopotrivă), chiar nu poţi ignora un vin bun şi nici un producător bun. Asta dacă vrei să nu descalifici total, iar noi, cel puţin, ne dorim să fim cea mai bună revistă din ţară/despre vinuri. Ţară mica, mese puţine, cu alte cuvinte puţini producători cu adevărat de marcă/de talie europeană.

El este de părere că trebuie să faci bani din vin, deşi alţii (firesc, am putea spune noi) fac afaceri bune şi din alte domenii, oarecum conexe.

Dacă te vei focusa pe a face bani din alt tip de afaceri, asta, crede Dan Balaban, “te îndepărtează, în mod cert, de performanţă”.

Un exemplu care i se pare familiar şi adecvat este acela al constructorilor de maşini. Dacă ridici capote unui producător de automobile/aproape a oricăruia/de mare calibru, ai să observe că toate produsele sunt standardizate şi făcute nu de el, MERCEDES, să zicem, ci de BOSCH, de pildă. Funcţionează diviziunea muncii. Aşa este motoare. Producătorul de automobile doar le asamblează, pune bateriile BOSCH sub caroseriile de autovehicule germane.

Vinul trebuie să fie preocuparea noastră.

Vinul este primul articol/produs. ProducătorulS.C. UNICOM PRODUCTION prefer publicitatea subtilă. Are chimie cu anumiţi oameni. Unul dintre ei este Bogdan Costăchescu. Într-o lume care se dă în vânt pentru a-şi vinde vinul, ei afirmă că nu se grăbeşte în a o face.

Sigur că vinul, chiar dacă este Măria Sa, poate sta, oricând, alături de orice băutură bună a lumii, chiar dacă este din struguri ori nu.

Wine-barul (sau wine-barurile) pot fi, oricând, ţinta vinurilor produse la/de UNICOM. Deoarece sunt de vinuri d ebună calitate, iar testarea de la apahar te poate conduce totdeauna la o confirmare, materializată în achiziţia unei stice întregi. Wine-barul este şi locul ideal pentru a-ţi expune produsul, a verifica, pe viu, cât este de cerut şi, eventual, preţuit. Este ca un DRIVE-TEST pentru automobile, ca să ne păstrăm în linia comparaţiei amintite mai sus.

Cifra de afaceri, confidenţială, pe care nu ne-o spune nimeni, dar o putem intui, se ridică undeva la aproximativ 3 milioane de euro. Sau de dolari.

De la ea pornesc lucrurile, dar ea nu este totul. Este mai curând oglinda unei strădanii, decât a banilor.

EXAMINARE ȘI DEGUSTARE DE PRODUS:

PURPURA VALAHICA

(Etichetă)

An de recoltă: 2010

Soiul : Fetească neagră

Denumire de origine controlată (D.O.C.) – DEALU MARE – ROMÂNIA

Contra-Etichetă:

Vin roșu sec obținut din soiul Fetească Neagră, Podgoria Ceptura.

Cules la maturitate deplină(prescurtat CMD).

Îmbuteliat la origine (precizare  foarte importantă, ce garantează demersul îmbutelierii și originalitatea produsului, care nu este, evident, unul vrac – la fel cum se întâmplă și la whisky-urile și cognac-urile de bună calitate).

Conține sulfiți(există și o decență normală față de consumator, în această precizare absolut obligatorie).

Produs și îmbuteliat de S.C. UNICOM PRODUCTION SRL.

Adresa: Com. Ceptura, nr.59, jud. Prahova, CP 107125, românia.

Stânga sus: siglă/logo DA VINO (ochiul din pahar, despre care am mai discutat, într-o ediție anterioară).

Dreapta lateral, pe verticală: www.davino.ro.

Pe manșonul superior care învelește gâtul sticlei: DAVINO, plus siglă/logo (ochiul în pahar), branduiește produsul.

LOTUL: precizat, în cazul nostru, LOT 1

Am primit, spre obișnuita examinare și degustare pe care grupul nostru de presă RABBIT MEDIA & revista VINURI DE TOP o inițiază, începând cu ediția 2014  a revistei VINURI DE TOP, o sticlă/mo(n)stră/”eșantion”. Temperatura de deschidere a sticlei: aproximativ 18 grade Celsius. Dop: plută. Deschidere cu tirbușon profesional.

Cantitate: 0,75 l (litri). Îmbuteliere: în sticlă netransparentă(protejat de razele solare).

EXAMEN VIZUAL:

Culoare aproape de standardul FETEASCĂI NEGRE, cu inflexiuni ușor (mai) viorii spre violaceu.

EXAMEN OLFACTIV:

Nas foarte bun, dar (ușor și) sub gust, așa cum și trebuie să fie, ca să poți dobândi un climax al gustului.

EXAMEN GUSTATIV:

Se vede imediat că este o FETEASCĂ NEAGRĂ din DEALU MARE, numele extins al Podgoriei Ceptura, cu DEALU MARE ca GEN PROXIM.

Întotdeauna nominalizată printer cele mai bune ipostaze de soi, indiferent de terroir.

Îți dă senzația de vin “gros”și vârtos(adică și virtuos). Care se dovedește, în post-gust, și VIRTUOZ.

Punctaj obținut: în varii & multiple degustări: cel puțin 86 – 90 (Parker), dar are potențial de a urca și spre 96-98.

Alcoolul de 14,3%, menționat și pe sticlă, te trimite și la un vin vânos, aproape de limita tăriei îngăduite vinurilor.

PURPURA VALAHICA ne călăuzeşte spre porfirul valah, porfir fiind culoare domnească, iar numele de VALAH fiind cel dat locuitorilor mai ales de la nordul Dunării de către vechii greci înşişi. Deci, citim corect: PURPURA care este/poate fi oricând un stindard al valahilor, deoarece FETEASCA NEAGRĂ asta şi este, drapelul oenologic al ţării noastre, cu care defilăm în afară, ca brand de ţară.

ECHIPA RABBIT MEDIA/VINURI DE TOP