Un colt de ţară, pitoresc

Vernisaj BOHOLŢ

La MUZEUL ŞUŢU, o expoziţie care expune satul românesc de munte

Cu câteva zile în urmă a avut loc, la MUZEUL ŞUŢU, din centrul Bucureştiului, loc vestit de pelerinaj al artiştilor şi, deopotrivă, iubitorilor de artă, vernisajul unei expoziţii care priveşte localitatea BOHOLŢ, aflată la 12 kilometri de Făgăraş.
Vernisajul a strâns laolaltă o echipă de artişti/o mână de oameni ce au reuşit, să radiografieze, cu un ochi experimentat de artist, ce se întâmplă într-un mic sătuc/comună de munte, care îşi păstrează cu acribie, mesajul, tradiţia, valorile.

O ROMÂNIE MICĂ, DAR DILATATĂJ

Sufletul acestui proiect este domnul VASILE JOANTĂ. Lângă care s-ar putea alătura mai multe epitete, dar niciunul nu ar fi pe deplin edificator. Ar fi îndeajuns să spunem că VASILE JOANTĂ este un om întreg, fără să îl mai complimentăm. Un om care iubeşte arta, în divinează pe Eminescu, plăsmuieşte un muzeu de artă cu operele rezultate dintr-o aşa ispravă precum am pomenit. Unul care a făcut facultatea de teologie tocmai din dorinţa de a se apropia de Dumnezeu şi a-l îmbrăţişa, cu mintea şi cu inima. Care a vrut să facă din locul său de baştină o Românie mai mare, dilatată.

POEŢI, COMENTATORI DE ARTĂ ŞI, NU ÎN CELE DIN URMĂ, ARTIŞTII PROTAGONIŞTI

La eveniment, au vorbit, mai întâi, CORNELIU OSTAHIE, poet şi comentator de artă (mai ales plastică), dar şi curatori, artişti plastici etc.
Evenimentul a creionat o după amiază festivă de vineri, cu care puteai să îţi începi un week-end cât se poate de fast.
Dar, se pune legitima întrebare, cine e/ce e BOHOLŢ? BOHOLŢ  e un colţ de Românie, cu minunile ei de fiecare zi. Un oraş în care s-a trezit, peste noapte un bănuit ori mai puţin bănuit potenţial turistic. De aceea, cred că merită să vedem BOHOLŢ. Şi cel mai bun lucru pe care l-am avea de făcut este să tragem, cât mai curând, o raită pe acolo.

PORT POPULAR, RITUALURI ALE SATULUI ANCESTRAL

BOHOLŢ are pitorescul său, iar tocmai asta au pariat să înregistreze artiştii. Port popular/ţărănesc, ritualuri ale satului ancestral românesc, chipuri, bunde, atitudini, toate s-au înscris în colecţia prezentată, pe parcursul a mai multte săptămâni, la MUZEUL DE ISTORIE.

Acolo şi este locul ei, căci ipostazele artistice sunt mărturii ale timpului prezent care devine, încet-încet, ca orice prezent, trecutul imediat, apoi cel îndepărtat.

O TRADIŢIE CARE SE MĂSOARĂ ÎN VEACURI, NU ÎN ANI

BOHOLŢ este acea tipică aşezare montană, unde tradiţia se păstrează cel mai bine, riturile se măsoară în sute de ani. El este la o intersecţie de lumi, cea a Ardealului, cu mixturile ei (saşi, secui, maghiari, români, într-un singur, neînvrăjbit/genuin melting-pot) cu Valachia. Muntenia şi Ţara Românească, se spune, conservă cel mai bine forma standard/clişeu a românismului. BOHOLŢUL dă acestui arhetip român cel mai bine coloarea locală.

UN LOC FOARTE ACCESIBIL DIN ŢARA NOASTRĂ

Nici nu este deloc greu de vizitat. Tuturor celor care fac ŢARA FĂGĂRAŞULUI, pentru pitoresc, brânză, oi sau altceva, care fac TRANSFĂGĂRĂŞANUL pentru că este una dintre minunile lumii sau vor să urce pe vârful/masivul FĂGĂRAŞ, cel mai înalt din ţară (cu Vârful Moldoveanul), BOHOLŢUL le este accesibil şi chiar indicat.

CENTRUL LUMII A TRECUT ŞI PE AICI

La fel celor care ajung la Braşov, Poana Braşov sau Valea Prahovei, precum şi celor care vizitează Branul şi Castelul „Dracula” sau cei care îşi caută agrement la Sighişoara, BOHOLŢUL le poate fi, în egală măsură, destinaţie de o zi de vizitat.
Poziţia BOHOLŢULUI este chiar în centrul României: cineva spunea, şi pe bună dreptate, că, dacă înfigi un compas pe hartă în BOHOLŢ şi tragi cu el un cerc îndeajuns de mare, vei cuprinde întreaga Românie într-o „sferă” primitoare.
Într-un fel, chiar şi cele mai mici localităţi pot ajunge, măcar pentru o clipită „centrul lumii”. Putem spune că AXIM MUNDI a trecut şi pe aici.

Mihail Gălăţanu, ECHIPA RABBIT MEDIA